Neața! După cum bine știți, madam firea-jurnalista, femeie cu frică de sutană și donatoare dă haur la clopotniță, a deținut în partea dorsală o sârmă de 3 centimetri. Am zis să vă aduc aminte, în caz de uitare penelistă. La vremea respectivă, soțul (h)eroinei noastre declara că o mână criminală se face vinovată de satisfacerea anală a soției. Puțin suspicios având în vedere că un soț devotat și-ar păzi consoarta mai aprig, ca să nu spun c-ar sta la curu’ ei. Așea.
Acu’, după ce mai că uitasem de incidentul respectiv, de piramidele din borduri care au împânzit capitala, de săgețile isterice aruncate către protestatari, ne aduce aminte că ea este martira sârmelor printr-un citat din “Groapa” de Eugen Barbu.
Pentru cine nu a citit capodopera, romanul te duce cu nasul în mahalaua Bucureștiului al anilor ’40, mai exact într-una dintre cele cinci gropi de gunoi, unde oamenii erau conduși de nevoile de bază ale existenței.
În fine, ca s-o citez pe (h)elevata noastră care a scris un citat parcă dedicat carierei ei, “Dacă dreptatea ar fi o sârmă, aş îndrepta-o!”, mă gândesc că nu i-o fi fost ușor cu sârma îndoită-n cur. Altă explicație n-am găsit!
Iar dacă analizăm puțin citatul, dacă am putea să îndreptăm toate fărădelegile făcute de psdiștii din partidul ei la fel cum am îndrepta o sârmă, atunci peneleii nu s-ar mai da de ceasu’ guvernului cu atâtea promisiuni deșarte. (Știau că n-au nicio șansă, cu toate astea au promis să bifeze lista de cereri a străzii)
În altă dezordine de idei, vă aduc aminte că, la alegerile locale din 2016 din capitală, prezența la vot a fost de 33,22%, iar din 1,8 milioane de locuitori, 246.553 au votat cu jurnalista (care declara pe coperta revistei “Despre tine” a ediției din octombrie 2002 că “Decât politician, mai bine casnică”)
Bună dimineața, frumoșilor!