Postarea cu “duamna Veorica” a fost distribuită pe un grup de glume (cred), grup de care nu am auzit niciodată! Și, cum era evident, lumea se amuză, aruncă cu căței și inimioare! Și se găsesc câteva mimoze să-mi transmită să-nvăț să scriu mai întâi, că sunt o analfabetă ș-o agramată, că nu-i ajung lu’ Veorica nici la deștu’ mic de la picior! Că mai bine rămân io la căpșunile mele, și că ce tot scriu prostii! Toate aceste critici scrise cu cât mai multe virgule și puncte, unele țipate, altele fără cratime!
N-am avut niciodată pretenția că sunt altfel! Singura persoană responsabilă de gramatica mea este doamna profesoară Sarchizian din clasele V-VIII, o femeie născută pentru meseria ce și-a ales-o! Ne bătea cuie-n cap când aveam gramatica, dar pe un ton atât de blând, că nu te puteai supăra! Mă-ndoiesc că vede aceste rânduri, dar dacă îi poate transmite cineva că îi mulțumesc din suflet, și că-mi pare rău că n-am apreciat-o așa cum merita!
Vă mulțumesc, doamnă!